Treceți la conținutul principal

16 ani.

Un nou inceput.


8 ianuarie 2010. M-am trezit destul de tarziu, cu toate ca trebuia sa fiu la scoala de mult timp. Mi-am permis sa ma intind si eu putin in pat. Simteam niste emotii ciudate, dar nu unice. Wow. Am implinit 16 ani si am slabit 3 kilograme. Mare realizare! Inca un sac de amintiri atarna de fiinta mea acum. O sa am ce sa le povestesc nepotilor. A fost un an bun si nebun. Ma astept la mult mai mult de la anul 2010. In fine... Pana la urma m-am pregatit sa plec si eu la scoala. Urma o zi extra: teza la romana. Aveam o senzatie ciudata in stomac si nu era numai datorita faptului ca nu mai mancam. Nici indragostita nu eram. N-ai cu cine! M-am urcat in lift si imi venea efectiv sa plang. Mi-am bagat castile in urechi si m-am simtit mult mai bine. Cat de bine poate sa faca o melodie. Trebuie doar sa vina la momentul potrivit. Dupa ce am ascultat melodia Happy de la Leona Lewis m-am simtit alt om. Am uitat de tot. Nu ma mai interesa de teza la romana, de oamenii care treceau pe langa mine pe strada. La scoala am debordat de fericire. Va multumesc ca ati fost langa mine! Am avut o zi de nastere superba, cu toate ca nu am petrecut si nu am facut dezmat. Am simtit ca ceva se schimba, ca se schimba in bine. Se spune ca daca ai un inceput bun asa va fi si pe parcurs. Mizez pe aceste vorbe. Anul acesta voi face astfel incat sa fiu fericita chiar daca doare. Am sa traiesc totul la maxim.

Va multumesc tuturor celor care v-ati adus aminte de mine si mi-ati urat toate cele bune.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cum sa iti rupi oasele!

Suna foarte ciudat, dar adevarat. Ma gandeam sa abordez un subiect la care sunt as. Nu imi place sa imi rup oasele, dar reusesc sa o fac mereu in moduri fabuloase. Era anul 2008, final de clasa VIII-a, inceputul vacantei. Mi-am facut o gramada de planuri si aveam o gramada de idei pentru vacanta. Am reusit insa sa o fac lata. Nici nu a inceput bine vacanta, ca numa vad ca mi se umfla incheietura mainii stangi. Super! Am facut-o si pe asta! Am mers la doctor, mi-am facut o radiografie, tot tacamu'. Diagnosticul: fractura prin tasare. "Uau, ce tare is!" mi-am zis in gand. Nu am fost de loc tare! Doar mi-am fracturat osu' ca si copiii de 4 ani si nu oricum. Mi-am rupt mana in SOMN!!! Recomandarea doctorului a fost: atela gipsata pentru 3 saptamani. Indura Bianca mama draga calduri nefaste cu mana in gips. Am plecat in ceva tabara intre timp, tabara la munte, cu trasee complicate, chestii de astea. Ce se hotaraste domnisoara Bianca sa faca? Se catara ea pe stanci, cu man…

Un gând rătăcit

De câte ori este nevoie să plângi pentru a deveni puternic? Câte lacrimi sălășluiesc în fiecare suflet? Și acum parcă vă aud spunând: ”lacrimile nu vin din suflet, ci din ochi, din glanda lacrimală”. Dar ochii ce sunt? Nu sunt altceva decât niște porți spre sufletul omenesc, iar atunci când acesta abundă de emoții, simte nevoia să le exteriorizeze. Să facă ordine înauntru și le aruncă pe toate afară pe poarta ochilor. Căci asta sunt lacrimile, sentimente care vor să evadeze din noi, iar ochii sunt cei mai proști străjeri. Pentru că nu doar lasă trăirile să fugă ca niște lacrimi, dar fac sufletul orb, iar pe alții îi lasă să ajungă până în cele mai tainice colțuri ale sale. Cât de ciudat e sufletul acesta. Cum știe el să se golească doar prin ochi și să umple plin urechi.

Sărutul

E magnetic. Din priviri îți dai seama că e inevitabil. Sforile se scurtează. Se simte apropierea. Respirațiile încep să se amestece. Pulsul crește. Pupilele se dilată. Creierul nu mai funcționează. Rațiunea a pierdut. Instinctul și afecțiunea i-au luat locul. Mâinile tremură, dar se găsesc. Se desprind una de alta și se pierd pe conturul celuilalt. Atingerea mâinilor nu e suficientă. Vrei să îi descoperi esența, iar degetele sunt superficiale. Așa că îți așezi buzele peste ale celuilalt. Un val de senzații te lovește: e cald și rece, e catifelat, dar te și electrocutează, inima îți bate mai tare și mai încet în același timp. Simți că acleași lucru se întâmplă și în celălalt. Vrei să îl descâlcești până în adâncul sufletului. Nu poți, pentru că te înnozi și tu. Nu mai știi care sunt liniile tale, care sunt ale lui. V-ați încâlcit. Te străduiești să te desprinzi. Te smulgi și rămâi doar o multitudine de ițe rupte de la tine, de la celălalt. Nu mai ești sigur cine ești acum. Ești tu? Eș…