vineri, 17 septembrie 2010

Buna dimineata.

Jaluzelele ma tradeaza si lasa primele raze ale diminetii sa se joace printre genele mele. Duc instinctiv mainile la ochi pentru a-i ajuta sa se deschida. M-am intors inspre el, dar somnul lui nu a fost afectat de lumina palida. M-am asezat pe marginea patului si m-am intins. Am atins cu varful degetelor parchetul rece si m-am ridicat sa plec la bucatarie. Camasa de noapte improvizata dintr-un tricou de-al lui de abia imi ajunge pana la jumatatea coapselor, dar cu toate acestea e cea mai calduroasa pijama. Sunt ciufulita, cu fata brazdata de cute fine lasate de perna. Ma intorc din nou spre el si simt cum ritmul inimii mi se schimba. E singurul care imi face inima sa bata mai tare si mai incet in acelasi timp. Ma duc in bucatarie sa pregatesc cafeaua si micul dejun. Am pus ibricul pe foc, iar atunci am simtit bratul lui in jurul meu si un sarut pe frunte. L-am privit in ochi si i-am soptit un "Buna dimineata!". Si el e ciufulit si cu ochii mici de somn. Simt din nou cum pulsul mi-o ia razna. Nu stiu cum reuseste, dar zambetul lui ma trezeste fara cafea si imi aduce aminte de cel mai frumos vis: cel pe care il traim.

luni, 8 februarie 2010

Parfum de femeie.

Violonistul se juca usor pe corzi, iar pianul rasuna si el pe ritmurile lui Astor Piazzolla. Mi-a zis ca nu vine. Stateam langa o masa cu bauturi si vorbeam cu o doamna in varsta, sorbind din paharul cu vin rosu. Deodata, am zarit-o la capatul scarilor zambind. Buzele rosii ii incadrau dintii perfecti. Ochii ei caprui straluceau la fel ca parul ei negru care era prins intr-un coc lejer la baza gatului. Purta o rochie rosie ce ii sublinia talia. Cand am zarit-o mi-am scapat paharul din mana. Numai zgomotul ascutit al paharului spart m-a trezit la realitate. Si, da. Nu era un vis. A venit cu toate ca eu nu ma asteptam sa o vad. Mi-am cerut scuze doamnei cu care vorbeam si am mers sa vorbesc cu ea. Mi-a zambit timid si si-a cerut scuze ca nu m-a anuntat ca vine. Eram surprins de modul in care arata in continuare si am inceput sa ma fastacesc. I-am luat mana intr-a mea si i-am sarutat-o. Avea cele mai frumoase maini: degetele lungi si pielea atat de catifelata incat nu iti venea sa ii dai drumul. Si-a retras-o usor din stransoarea mea si mi-a furisat un zambet timid. Am luat-o de brat si am plimbat-o mandru prin toata incaperea pana la masa mea. Toti ceilalti barbati din sala au intors capul dupa ea. Ma simteam magulit ca am o asemenea femeie langa mine. Cand ne-am asezat la masa, orchestra a inceput sa interpreteze Libertango. Cuprins de frumusetea ei si de melodie am invitat-o la dans. S-a inrosit toata, insa nu m-a refuzat. Am luat-o din nou de mana si am dus-o in mijlocul camerei. Mi-am dus cealalta mana pe spatele ei si am tras-o mai aproape de mine. Mi-a inundat tot trupul cu mireasma ei. Si-a asezat si ea mana pe umarul meu si mi-a zambit din nou, insa nu mai era timida acum. Am pornit amandoi inspre dreapta cu pasi marunti. Ne-am oprit, iar ea a facut un cerc cu picorul drept in spate. Am invartit-o usor, iar rochia ei s-a deschis ca o floare, lasandu-i picioarele sa se miste in voie. Apoi am luat-o spre stanga. La final am lasat-o usor pe spate si am privit-o in ochi. Simteam cu se aprinde in mainile mele. Si-a lasat usor gatul pe spate, iar parfumul ei mi-a invadat toti porii. Ma innebunea cum dansa prin mintea mea mirosul ei pur si feminin. Am inchis ochii si am lasat ritmul sa ma poarte. Simteam cum danseaza in mine parfumul ei si o vedeam cu ochii mintii cum se unduieste. Am deschis ochii si am purtat dansul mai departe. Am invartit-o din nou, iar apoi am incolacit-o pe bratul meu si am lasat-o din nou pe spate. M-a patruns din nou tot ceea ce inseamna ea. Doream sa dansez cu ea la nesfarsit, insa orchestra a terminat melodia. Am mers cu ea inapoi la masa. Imi povestea cat de fascinata e de locul acesta sau nu. Nici eu nu sunt sigur. Eram prea ocupat sa ii studiez chipul. Zambea chiar si atunci vorbea, chiar si cand nu ma uitam la buzele ei. Stralucea toata. Era minunata si era langa mine. Am condus-o apoi pana acasa. Era atat de frumoasa in acea seara incat mi-a fost teama sa ii cer vreun sarut. Emana splendoare prin toti porii. Chiar si dupa ce m-am despartit de ea o simteam langa mine. Imi studiam mainile cu care am atins-o si ma gandeam cata onoare pot avea. O vedeam aievea schitandu-mi cate un zambet sau privindu-ma timida. Cel mai bine ii simteam pafumul care inca imi dansa tango in minte. Nu stiu daca muzica a fost devina sau parfumul de femeie... 

vineri, 29 ianuarie 2010

Vreau sa vina vara.

Nu iubesc anotimpul acesta deloc. Nu imi place nimic la el. Poate doar cadourile si ziua mea de nastere. Nu are nimic spectaculos, numai niste fulgi de zapada care se topesc orice ar fi.  Nu mai suport hainele groase, cizmele, manusile, nimic din toate astea. Totul e prea nostalgic si aiurea. Nu poti zambi pe strada caci iti ingheata obrajii si ramai cu un ranjet tamp. Nu poti plange caci iti va fi frig apoi. Imi place doar sa simt sarutul fulgilor. In rest nimic nu e frumos la anotimpul acesta. Abia astept sa se dezmorteasca totul imprejur. Mi-e dor de greselile pe care le fac vara fara sa vreau. Mi-e dor de sunetul valurilor care se sparg de tarm. Mi-e dor de sandalele inalte si rochita alba. Mi-e dor de bronzul aramiu. Mi-e dor de noptile nedormite si de flirturile nevinovate. Mi-e dor de dupa-amiezile in care dormeam la umbram pomilor din gradina in hamac. Mi-e dor de cartile de dragoste dupa care plangeam 2 zile. Mi-e dor de tarile straine care sunt pline de baieti draguti. Mi-e dor de cumparaturile interminabile si de cocktailurile cu denumiri ciudate. Mi-e dor sa ma plimb printre case si sa admir florile. Mi-e dor sa numar stelele si sa aseaman norii cu animale. Mi-e dor sa pierd zilele in spatele blocului cu baietii si sa incerc sa inteleg si eu cum se joaca Cruce. Mi-e dor sa joc badmington. Mi-e dor sa ma indragostesc si apoi sa uit fara remuscari. Mi-e dor de parfumul dulce-acrisor. Mi-e dor sa merg la film. Mi-e dor de apus si de rasarit. Mi-e dor de taberele la munte si de serile petrecute in jurul focului. Mi-e dor de costumul de baie si de piscina. Mi-e dor de Anglia si de grupul de italieni. Mi-e dor de tipii care canta la chitara pe strada. Mi-e dor de aerul imbibat cu dragoste si de fluturi in stomac. Mi-e dor de melodiile care mi-au fost dedicate. Mi-e dor sa fac poze aiurea. Mi-e dor sa beau Dr. Pepper si sa mananc mere din gradina de la Capus. Mi-e dor sa exagerez cu zambitul. Mi-e dor sa nu imi pese de timp. Pana va veni vara am sa rezist. Am sa indur toate suferintele posibile si am sa ies invingatoare. Vara va vindeca toate ranile care le-a produs iarna. Vara, te astept!

duminică, 10 ianuarie 2010

16 ani.

Un nou inceput.


8 ianuarie 2010. M-am trezit destul de tarziu, cu toate ca trebuia sa fiu la scoala de mult timp. Mi-am permis sa ma intind si eu putin in pat. Simteam niste emotii ciudate, dar nu unice. Wow. Am implinit 16 ani si am slabit 3 kilograme. Mare realizare! Inca un sac de amintiri atarna de fiinta mea acum. O sa am ce sa le povestesc nepotilor. A fost un an bun si nebun. Ma astept la mult mai mult de la anul 2010. In fine... Pana la urma m-am pregatit sa plec si eu la scoala. Urma o zi extra: teza la romana. Aveam o senzatie ciudata in stomac si nu era numai datorita faptului ca nu mai mancam. Nici indragostita nu eram. N-ai cu cine! M-am urcat in lift si imi venea efectiv sa plang. Mi-am bagat castile in urechi si m-am simtit mult mai bine. Cat de bine poate sa faca o melodie. Trebuie doar sa vina la momentul potrivit. Dupa ce am ascultat melodia Happy de la Leona Lewis m-am simtit alt om. Am uitat de tot. Nu ma mai interesa de teza la romana, de oamenii care treceau pe langa mine pe strada. La scoala am debordat de fericire. Va multumesc ca ati fost langa mine! Am avut o zi de nastere superba, cu toate ca nu am petrecut si nu am facut dezmat. Am simtit ca ceva se schimba, ca se schimba in bine. Se spune ca daca ai un inceput bun asa va fi si pe parcurs. Mizez pe aceste vorbe. Anul acesta voi face astfel incat sa fiu fericita chiar daca doare. Am sa traiesc totul la maxim.

Va multumesc tuturor celor care v-ati adus aminte de mine si mi-ati urat toate cele bune.

vineri, 25 decembrie 2009

What a girl wants...

Filmul a inceput de cincisprezece minute, dar personajele principale nu sunt prezente. Ea sta si asteapta in fata cinematografului si spera ca poate va veni. Plimba telefonul dintr-o mana intr-alta. A gresit din nou. A ales persoana gresita. E deja a treia oara cand greseste baiatul. Nu mai suporta asteptarea si o suna pe Anda, prietena sa cea mai buna.

-Alo! Buna! incerca sa spuna printre suspine.

-Uooou! Stai putin... Nu trebuia sa fii la film cu Luca?

-A facut-o din nou. M-a uitat...

-Nu se poate. Ticalosul! spuse nervoasa Anda. Vin la tine! Unde esti?

-Nu iti fa probleme. Am sa merg acasa.

-Asta nu e o problema? Asta e de-a dreptul o urgenta, Maria.

-Bine. Sunt in fata la cinema.

Anda a plecat cat de repede a putut. A luat primul taxi. A lasat-o in fata cinematografului. Maria statea pe o banca cu biletele in mana. Lacrimile ii curgeau siroaie. Anda a luat-o de mana si a dus-o la taxi. Au plecat amandoua la Anda acasa.

-Un ceai? o intreba Anda.

-Da. Cu lamaie si miere, te rog.

-Trebuie sa te descarci, fato. Spune-mi tot!

-Esti sigura ca ai rabdare sa ma auzi vorbind chiar atat de mult?

-Dar pentru ce sunt prietenii?

-Ei bine, nu mai pot sa il inteleg. Uita dinadins ca exist? Mereu l-am crezut un baiat extraordinar. Am dat-o in bara dandu-i atatea sanse. Cu siguranta i s-a urcat la cap bunatatea mea.

-Cu siguranta nu intelege ce vrea o fata.

-Asa cred si eu. E prea orgolios. Nu isi iubeste decat prietenii. Eu sunt ca un trofeu, ceva care sa ii consolideze statutul de baiat ravnit. Asta e ce vrea el si a primit-o. Dar ce vreau eu, chiar nu conteaza? Nu cred ca cer prea mult. Mi-as dori sa imi spuna si mie ca poate sa faca ceva pentru mine. Mi-ar placea sa se tina de cuvant. Gaseste mereu scuze pentru a ma evita. Mereu e prea obosit sa se gandeasca la mine. Nu are timp niciodata.

-Lasa-l! Isi va da singur seama ca el pierde. Cu siguranta tuturor baietilor le e greu sa inteleaga ce isi doreste o fata. Sunt prea lasi ca sa creada in sentimente.

duminică, 20 decembrie 2009

Cum sa iti rupi oasele!

Suna foarte ciudat, dar adevarat. Ma gandeam sa abordez un subiect la care sunt as. Nu imi place sa imi rup oasele, dar reusesc sa o fac mereu in moduri fabuloase. 

Era anul 2008, final de clasa VIII-a, inceputul vacantei. Mi-am facut o gramada de planuri si aveam o gramada de idei pentru vacanta. Am reusit insa sa o fac lata. Nici nu a inceput bine vacanta, ca numa vad ca mi se umfla incheietura mainii stangi. Super! Am facut-o si pe asta! Am mers la doctor, mi-am facut o radiografie, tot tacamu'. Diagnosticul: fractura prin tasare. "Uau, ce tare is!" mi-am zis in gand. Nu am fost de loc tare! Doar mi-am fracturat osu' ca si copiii de 4 ani si nu oricum. Mi-am rupt mana in SOMN!!! Recomandarea doctorului a fost: atela gipsata pentru 3 saptamani. Indura Bianca mama draga calduri nefaste cu mana in gips. Am plecat in ceva tabara intre timp, tabara la munte, cu trasee complicate, chestii de astea. Ce se hotaraste domnisoara Bianca sa faca? Se catara ea pe stanci, cu mana in gips. Cand a auzit mami ce am facut, am crezut ca nu mai ramane din mine nimic. Am avut noroc cu gipsu', ca daca picam nu mai puteam sa rup nimic. Pana la urma am scapat si de asta.

Am ajuns in clasa a X-a. Nu pot sa zic ca am ajuns teafara si nevatamata, ca nu pot sta locului. Zi grea la scoala, teste peste teste. Prima ora a fost educatie fizica. Ne pune profesoara sa jucam baschet. Nu pot zice ca is varza la baschet, da nici Michael Jordan nu is. Am jucat ce am jucat si ajung si eu la minge. Cand sa iau mingea, se loveste frumos de podea si ricoseaza in degetul meu mic. Prima problema a fost sa nu imi fi rupt unghia proaspat manichiurata. Am vazut ca ii bine si am continuat. Ajung la ora de romana si vad ca mi se face degetetul dublu si se invineteste. "Foarte tare frate!"in gandu' meu. "Am facut-o si pe asta!" Ma duc la cabinet. Acolo, o tuta si jumatate, care ma pune sa imi masez degetu' cu ceva crema. Ce scoala de asistente o terminat aia nu stiu, dar si cine i-o dat diploma, nu o fost normal. Urmatoarea ora, test, pe urma alt test. Nu are ce face Bianca si le da. Pana la urma scap de scoala. Ma duc la spital, la urgente sa ma vada si pe mine un doctor. Ce gluma buna si urgentele astea. A trebuit sa merg de 3 ori acolo ca sa ma ia si si cand m-o luat, m-o luat numai pentru ca am avut pile. In fine. Ma duc sa imi fac radiografia si asteptam cu sufletul la gura rezultatul. Intru in cabinet si surpriza, adica nu a fost surpriza, ca ma asteptam. Diagnostic: fractura oblica lunga la falanga medie fara deplasare. Slava cerului ca nu s-o deplasat. Am scapat din nou cu 3 saptamani de imobilzare in atela, dar metalica. Momentan astept sa scap de tacamu asta de pe deget sa pot merge la bulgarit.

Sper ca acest ghid de a va rupe oasele v-a ajutat. Va urez succes!

Foaie verde bat, n-ai de lucru, fa-ti!

P.S.:Pentru Lorena si Fele sa va puteti distra de mine!

joi, 19 noiembrie 2009

Strani amori.


EL
Ploaia vorbeste soptind. Stai la masa din bucatarie, cu un ceai de lamaie langa tine. Rasfoiesti presa. Iti treci mana pe obraji si constati ca ti-a crescut barba. Sambata sau vineri ai ras-o ultima data? Ce bine era cand ea se aseza in bratele tale si te mangaia pe obraji, spunandu-ti ca adora pielea ta proaspat barbierita. O faceai pentru ea. Din nou ti-a zburat gandul la ea. Privesti pe geam. Nu mai e aburit ca alta data. O fi din cauza termopanelor... Gasesti orice scuza ca sa ti-o alungi din gand. Nu reusesti orice ar fi. Daca nu ar fi...

EA
Parfumul lumanarilor a umplut baia. Cada e plina de spuma. Esti cufundata in ganduri. Iti tii ochii inchisi. Ai senzatia ca te rupe de lumea asta, cand de fapt tu te gandesti la ce a fost. E singurul lucru real pentru tine. Zambesti, deoarece ai senzatia ca te saruta pe gat, dar de fapt e apa care se misca usor in cada. Iti revi in fire si deschizi ochii. Iesi din cada si pui un prosop in jurul tau. Oglinda e aburita. Te uiti atenta la imaginea neclara si nu observi decat chipul lui. Deschizi robinetul de la chiuveta si iti dai repede cu apa pe fata. Stergi oglinda cu mana si te privesti din nou. Ce goala e oglinda! Iesi din baie...

EI
E o zi de noiembrie. Nostalgia pluteste printre picaturile de ploaie si patrunde in apartament. El se gandeste la ea. Nu poate scapa de imaginea ei. Fiecare gand e al ei. Ea se relaxeaza. S-a desprins de lumea aceasta de care numai el o mai leaga. Confunda orice vede cu chipul lui si orice o atinge cu mainile lui. Sunt atat de departe, dar totusi atat de aproape. Distanta aceasta ii indragosteste mai tare in fiecare moment. Distanta asta stranie care nu exista...