Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din noiembrie, 2008

Ganduri scurte...

...m-am aruncat pe iarba si mi-am lasat gandurile golase sa se imprastie.

si poate am sa mai gresesc...

Si inca o zi se pierde in neant... Orizontul a incremenit mut pe cerul indoliat. Eu, sapte stele si luna mai cutezam sa deranjam intunericul. Cuprinsa de sentimente ma intind pe o banca rece si doar hanoracul imi mai tine de cald si o caciula veche aruncata pe varful capului la intamplare. Am senzatia acelor cuvinte sfredelitoare care le spuneau cu ironie colegii pentru a o imita pe profesoara de romana: "Ai vorbit, ai murit!". Halucinant, trec dintr-o lume intr-alta si ma scufund in nevoile firesti: o mangaiere, o vorba buna. Dar e prea tarziu acum. Am ales altceva mai insignifiant. Am ales o lume din care nu apartin si care incearca sa ma accepte. Ma zbat sa ies la suprafata si simt cu o forta ma impinge inapoi in adancuri. Pare ciudat, dar o inving mereu si ies de fiecare data afara si scufund inamicul. Le arat ca nu ma las batuta, ca sunt o invigatoare. Imi tiparesc cuvantul "OPTIMISM" in peretii celulor mintii si continui drumul meu prin viata. Ma lovesc de jo…

Straini

Noapte. Zgomot. Ma pierd pe strazi impleticite. Luminile oarbe stapanesc intunericul. Masinile zboara pe strazile betonate. Caldura zilei se evapora prin porii noptii. Umbre halucinante se pierd dupa copacii chei. Libertatea zboara in aerul poluat gata sa se agate de primul trecator. Trec pe langa ea si ma ignora. Simt incontinuare o cusca de amintiri peste sufletu-mi tanar. 
 E prima oara cand ies din tiparele vietii cotidiene. Stiam totul, dar acum, pierduta in vesmantul noptii, nu recunosc nimic. Culorile reci si sumbre au impachetat intreaga zona. O bucata de lamaie se pierde intre condimentele cerului. Covorul de frunze zboara haotic printre picioarele mele. Un vant nou, necunoscut imi acopera chipul infierbantat de dorinta de a cunoaste. Pluteam. Nu eram eu. Sau eram? 
 Paisprezece ani, noua luni si douazeci si trei de zile. Cu fiecare clipa simt ca ma departez de tot ceea ce inseamna eu. Pierd din esenta cu care m-am nascut. Am uitat acel inceput viu cu care am aparut in lumea …

3 clipe pentru o minune

3 clipe pentru o minune  O caldura interna imi proteja trupul fraged. Ma hraneam cu dragoste, pana ce o forta necunoscuta m-a aruncat in bratele lumii. 8 ianuarie 1994. Ora 6 A.M. Niste maini sterilizate m-au cuprins, iar apoi o fata ascunsa m-a examinat atent. Era alb, dar nu era ingerul meu. Ingerul meu este acea persoana care atunci cand m-a tinut prima oara in brate mi-a linstit sufletul zbuciumat de lumea plina de pacat. Si acesta a fost doar inceputul...