Treceți la conținutul principal

What a girl wants...

Filmul a inceput de cincisprezece minute, dar personajele principale nu sunt prezente. Ea sta si asteapta in fata cinematografului si spera ca poate va veni. Plimba telefonul dintr-o mana intr-alta. A gresit din nou. A ales persoana gresita. E deja a treia oara cand greseste baiatul. Nu mai suporta asteptarea si o suna pe Anda, prietena sa cea mai buna.

-Alo! Buna! incerca sa spuna printre suspine.

-Uooou! Stai putin... Nu trebuia sa fii la film cu Luca?

-A facut-o din nou. M-a uitat...

-Nu se poate. Ticalosul! spuse nervoasa Anda. Vin la tine! Unde esti?

-Nu iti fa probleme. Am sa merg acasa.

-Asta nu e o problema? Asta e de-a dreptul o urgenta, Maria.

-Bine. Sunt in fata la cinema.

Anda a plecat cat de repede a putut. A luat primul taxi. A lasat-o in fata cinematografului. Maria statea pe o banca cu biletele in mana. Lacrimile ii curgeau siroaie. Anda a luat-o de mana si a dus-o la taxi. Au plecat amandoua la Anda acasa.

-Un ceai? o intreba Anda.

-Da. Cu lamaie si miere, te rog.

-Trebuie sa te descarci, fato. Spune-mi tot!

-Esti sigura ca ai rabdare sa ma auzi vorbind chiar atat de mult?

-Dar pentru ce sunt prietenii?

-Ei bine, nu mai pot sa il inteleg. Uita dinadins ca exist? Mereu l-am crezut un baiat extraordinar. Am dat-o in bara dandu-i atatea sanse. Cu siguranta i s-a urcat la cap bunatatea mea.

-Cu siguranta nu intelege ce vrea o fata.

-Asa cred si eu. E prea orgolios. Nu isi iubeste decat prietenii. Eu sunt ca un trofeu, ceva care sa ii consolideze statutul de baiat ravnit. Asta e ce vrea el si a primit-o. Dar ce vreau eu, chiar nu conteaza? Nu cred ca cer prea mult. Mi-as dori sa imi spuna si mie ca poate sa faca ceva pentru mine. Mi-ar placea sa se tina de cuvant. Gaseste mereu scuze pentru a ma evita. Mereu e prea obosit sa se gandeasca la mine. Nu are timp niciodata.

-Lasa-l! Isi va da singur seama ca el pierde. Cu siguranta tuturor baietilor le e greu sa inteleaga ce isi doreste o fata. Sunt prea lasi ca sa creada in sentimente.

Comentarii

killer a spus…
geniala povestea.mi-ai captat atentia..am cit-o p toata:X.
cat despre baiat,nesimtit e putin spus. merita batut bine.
Maria Antoanela a spus…
Interesant. E una dintre povestile pe care nu o sa le inteleg niciodata.

Ei bine, sper sa invat.

Deci ea a mai fost abandonata?
El a mai gresit?
Atunci de ce?

Postări populare de pe acest blog

Cum sa iti rupi oasele!

Suna foarte ciudat, dar adevarat. Ma gandeam sa abordez un subiect la care sunt as. Nu imi place sa imi rup oasele, dar reusesc sa o fac mereu in moduri fabuloase.  Era anul 2008, final de clasa VIII-a, inceputul vacantei. Mi-am facut o gramada de planuri si aveam o gramada de idei pentru vacanta. Am reusit insa sa o fac lata. Nici nu a inceput bine vacanta, ca numa vad ca mi se umfla incheietura mainii stangi. Super! Am facut-o si pe asta! Am mers la doctor, mi-am facut o radiografie, tot tacamu'. Diagnosticul: fractura prin tasare. "Uau, ce tare is!" mi-am zis in gand. Nu am fost de loc tare! Doar mi-am fracturat osu' ca si copiii de 4 ani si nu oricum. Mi-am rupt mana in SOMN!!! Recomandarea doctorului a fost: atela gipsata pentru 3 saptamani. Indura Bianca mama draga calduri nefaste cu mana in gips. Am plecat in ceva tabara intre timp, tabara la munte, cu trasee complicate, chestii de astea. Ce se hotaraste domnisoara Bianca sa faca? Se catara ea pe stanci, cu man...

Sărutul

Sărutul - Cătălina Pop E magnetic. Din priviri îți dai seama că e inevitabil. Sforile se scurtează. Se simte apropierea. Respirațiile încep să se amestece. Pulsul crește. Pupilele se dilată. Creierul nu mai funcționează. Rațiunea a pierdut. Instinctul și afecțiunea i-au luat locul. Mâinile tremură, dar se găsesc. Se desprind una de alta și se pierd pe conturul celuilalt. Atingerea mâinilor nu e suficientă. Vrei să îi descoperi esența, iar degetele sunt superficiale. Așa că îți așezi buzele peste ale celuilalt. Un val de senzații te lovește: e cald și rece, e catifelat, dar te și electrocutează, inima îți bate mai tare și mai încet în același timp. Simți că acleași lucru se întâmplă și în celălalt. Vrei să îl descâlcești până în adâncul sufletului. Nu poți, pentru că te înnozi și tu. Nu mai știi care sunt liniile tale, care sunt ale lui. V-ați încâlcit. Te străduiești să te desprinzi. Te smulgi și rămâi doar o multitudine de ițe rupte de la tine, de la celălalt. Nu mai ești sigur ci...

I want to break free!

Îmi este atât de frică de viața spre care mă îndrept. De monotonia care se așterne încet peste anii ce vor veni. Mă înfior cu gândul la aceeași rutină zilnică, gri, continuă. Ca un hamster ce aleargă în continuu pe aceeași roată, în aceeași cușcă și care nu ajunge nicăieri. Vreau să sar din caruselul acesta. Mi se face greață, gândidu-mă la toate ciclurile zilnice, lunare, anuale prin care voi trece. Mi-e frică de lipsa de palpitant. Vreau să sară artificii în jurul meu, să apară stropi de culoare brusc în peisajul fad al rutinei. Azi vreau să fiu aici și mâine acolo. Să îmi pierd capul în lucruri și idei noi. Nu vreau să fiu doar un alt dinte al unei mașinării care se învârt constant, în același ritm, prin aceleași locuri. I want to break free!